La 14 ianuarie 2024, conflictul din Gaza a ajuns la cea de-a 100-a zi, cu un bilanț de 24 447 de palestinieni și aproximativ 1 139 de israelieni morți din 7 octombrie 2023. Cu toate acestea, pe măsură ce această piatră de hotar se apropia, atenția globală s-a mutat la mai mult de 250 de mile distanță, în Yemen. La 12 ianuarie, forțele britanice și americane au efectuat 73 de lovituri aeriene asupra unor poziții asociate cu miliția rebelă Houthi din Yemen, soldate cu cel puțin cinci victime. Acest răspuns a fost determinat de intensificarea atacurilor Houthi din noiembrie, care au vizat nave din Marea Roșie ca represalii la invazia israeliană din Gaza. În ziua următoare, armata americană a efectuat o lovitură mai mică în apropierea aeroportului din Sana'a, un punct de lansare a proiectilelor Houthi împotriva navelor comerciale, fără a raporta răniți.

Aceste două atacuri au extins aria geografică a conflictului și au crescut numărul părților implicate, intensificând o situație deja volatilă. Această evoluție se aliniază discursului Houthis, care îi poziționează drept provocatori ai Occidentului și adevărați susținători ai cauzei palestiniene în lumea arabă. Perturbarea strategică a unei rute comerciale maritime globale vitale, care necesită ocolirea Africii de către nave, întărește acest mesaj. În plus, situația avantajează Israelul, deoarece principalul său aliat, Statele Unite, este direct implicat în contracararea Houthis, un grup susținut de Iran - un adversar comun. Escaladarea situației din Marea Roșie a deviat, de asemenea, atenția de la Gaza, ducând la o scădere a intensității bombardamentelor Israelului în această regiune.

Nasruldeen Amer, purtătorul de cuvânt al Houthis, a transmis televiziunii Al Jazeera că atacul recent va determina un răspuns hotărât și eficient. Între timp, Hans Grundberg, trimisul special al ONU pentru Yemen, unde 80% din populație are nevoie de ajutor umanitar, și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la situația regională tot mai precară. Acesta a îndemnat toate părțile implicate să se abțină de la acțiuni care ar putea înrăutăți situația din Yemen, să intensifice amenințările la adresa rutelor comerciale maritime sau să sporească tensiunile regionale în această perioadă critică.

Contrar poziției houthi, Washingtonul își menține poziția de a evita o confruntare deschisă cu houthi, cu atât mai puțin cu Iranul. Kirsten Fontenrose, afiliată think tank-ului Scowcroft Middle East Security Initiative, explică faptul că Teheranul nu are, de asemenea, nicio motivație pentru a-și sublinia implicarea în conflict sau cu houthi în prezent. Potrivit lui Fontenrose, Iranul își atinge obiectivele strategice fără intervenție directă, după cum o demonstrează scăderea popularității globale a Statelor Unite și impulsul încetinit de normalizare a relațiilor dintre Israel și noile țări arabe.

Potrivit lui Ignacio Álvarez-Ossorio, expert în Orientul Mijlociu și profesor de studii arabe și islamice la Universitatea Complutense din Madrid, Israelul este perceput ca aducând SUA în conflict. Álvarez-Ossorio sugerează că Israelul a reușit acest lucru prin inițierea de atacuri asupra Gărzii Revoluționare Iraniene în Siria și prin țintirea Hamas și Hezbollah în Liban, cu scopul de a "deschide un nou front".

Atacurile Houthi au început în noiembrie, grupul rebel concentrându-se teoretic asupra navelor comerciale deținute de Israel sau sub pavilion israelian și asupra navelor destinate Israelului sau care părăsesc Israelul. Cu toate acestea, în practică, nu numai că au atacat din greșeală nave care nu aveau legătură cu acestea, dar s-au angajat și în conflicte cu alte nave. În consecință, marile companii de transport maritim evită acum trecerea prin Marea Roșie. În ultimele două luni ale anului 2023, numărul zilnic de containere care traversează Marea Roșie a scăzut cu 66%, de la 500 000 la 200 000, reprezentând 30% din traficul mondial de containere. Navele aleg acum să ocolească Africa prin Capul Noii Speranțe, ceea ce duce la o creștere de 170% a costurilor de transport maritim.

După săptămâni de escaladare a tensiunilor, 9 ianuarie a marcat un moment crucial, când mișcarea yemenită a lansat cel mai important atac de până acum. Consiliul de Securitate al ONU a răspuns prin adoptarea unei rezoluții de condamnare a atacului houthi, în timp ce Casa Albă a îndemnat grupul rebel să înceteze acțiunile ostile. În primele ore ale zilei de 12 ianuarie, forțele americane și britanice au vizat sisteme de supraveghere antiaeriană, radare și arsenale conținând drone, rachete de croazieră și rachete balistice în diferite locații din Yemen aflate sub controlul rebelilor houthi.

Gerald M. Feierstein, fost diplomat american și expert în Orientul Mijlociu în cadrul think tank-ului Middle East Institute, este de acord cu opinia conform căreia încercarea Houthis de a se implica în conflictul din Gaza urmărește să își consolideze baza de sprijin și să își consolideze poziția în cadrul "axei rezistenței", un grup care include Hezbollah și Hamas. Houthis au câștigat sprijin, chiar și din partea detractorilor lor, mai ales că guvernul recunoscut la nivel internațional din Yemen, adversarul lor, se concentrează mai mult pe atacurile maritime din Marea Roșie decât pe victimele civile din Gaza. La 12 ianuarie, sute de mii de persoane au manifestat în capitala Sana'a, controlată de houthi, împotriva loviturilor aeriene ale SUA și ale Regatului Unit.

La 10 ianuarie, Centrul arab pentru cercetare și studii politice, cu sediul în Qatar, a publicat o analiză a opiniei publice arabe cu privire la războiul israelian din Gaza. Sondajul, efectuat în 16 țări arabe, a arătat că 69% și-au exprimat solidaritatea cu palestinienii și sprijinul pentru Hamas. Alte 23% susțin exclusiv populația din Gaza, dar resping mișcarea islamistă responsabilă pentru atacul din octombrie asupra Israelului, soldat cu aproximativ 1 200 de victime. În schimb, 94% critică poziția Statelor Unite în această criză, acuzându-le că s-au opus prin veto unei încetări a focului și că oferă sprijin financiar și militar Israelului, 82% catalogând această poziție drept "foarte proastă". În ceea ce privește Iranul, în ciuda rivalităților regionale și a diferențelor dintre axele sunnită și șiită, 37% favorizează poziția țării, în timp ce 48% se opun acesteia.

Intervenția armatei americane a stârnit îngrijorare în rândul altor națiuni din Orientul Mijlociu care găzduiesc miliții pro-iraniene cu o poziție ostilă față de Israel. Aceste națiuni se tem de potențiala extindere a conflictului la frontierele lor. Președintele irakian Abdellatif Rashid a condamnat ferm orice eforturi de extindere a conflictului, subliniind impactul dăunător pe care l-ar putea avea asupra tuturor. Ministerul Afacerilor Externe al Libanului, unde în sudul țării au loc în mod regulat ciocniri între milițiile Hezbollah și armata israeliană, și-a exprimat îngrijorarea semnificativă cu privire la escaladarea și acțiunile militare din Marea Roșie, împreună cu loviturile aeriene de pe teritoriul Yemenului.

În Statele Unite, există o neliniște crescândă cu privire la posibilitatea intensificării conflictului. Reprezentantul Elissa Slotkin, un democrat din Michigan, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la escaladarea regională într-o postare pe X, fostul Twitter. Ea a subliniat utilizarea de către Iran a unor grupuri precum Houthis pentru a purta lupte, a menține o negare plauzibilă și a evita conflictele directe cu SUA sau cu alții. Slotkin a subliniat necesitatea ca acest lucru să înceteze, exprimându-și speranța că mesajul a fost primit.