La 19 martie, legiuitorii din Hong Kong au adoptat în unanimitate o lege privind securitatea care are potențialul nu numai de a-i submina reputația de centru internațional de afaceri, dar și de a amenința și mai mult libertățile din orașul condus de China. Adoptată la două săptămâni de la prezentarea sa inițială în Consiliul Legislativ, la 8 martie, legea, cunoscută și sub numele de articolul 23, a adus o serie de noi infracțiuni de securitate națională, precum trădarea, spionajul, interferența externă, precum și furtul de secrete de stat. Unele dintre acestea sunt, de asemenea, pedepsite cu închisoarea, chiar pe viață. 

Această legislație "grăbită" a fost criticată dur și public de țări din întreaga lume, precum Australia, Japonia, Statele Unite și Taiwan, printre altele. Unele dintre aceste țări și-au actualizat, de asemenea, avizele de călătorie pentru Hong Kong, sfătuindu-și cetățenii să fie precauți dacă plănuiesc o călătorie în această RAS (Regiune Administrativă Specială) a Chinei. 

Ce prevede legea? 

Proiectul de lege de 212 pagini, care este înțeles ca o încercare a legislatorilor pro-Beijing de a "astupa" lacunele din domeniul securității naționale, a intrat în vigoare la 23 martie. Legea incriminează orice lucru considerat secesiune, subversiune, terorism, spionaj, precum și interferența externă în afacerile Hong Kong-ului. Infracțiunile care pun în pericol în vreun fel securitatea națională sunt clasificate ca fiind pasibile de închisoare pe viață. În caz de spionaj și sabotaj (inclusiv atacuri cibernetice), pedeapsa maximă este închisoarea de până la 20 de ani. 

În plus, articolul 23 permite, de asemenea, procese "cu ușile închise". În consecință, competențele poliției sunt extinse pentru a permite reținerea suspecților pentru o perioadă de până la 16 zile fără acuzații și pentru a le restricționa accesul la avocați. Chiar și după acordarea eliberării pe cauțiune, deplasarea și comunicarea persoanei pot fi restricționate. În cazul în care se constată că organizațiile și companiile "lucrează pentru forțe străine", acestora li se poate interzice să funcționeze în RAS a Chinei. În acest caz, forțele străine sau externe pot include guverne, organizații politice sau persoane străine; o persoană găsită vinovată de colaborarea cu acestea pentru a interfera cu autoritățile naționale și/sau locale poate fi condamnată la închisoare pe viață.  

În plus, în orice caz de "circumstanțe neprevăzute", legiuitorii din Hong Kong au autoritatea deplină de a crea și pedepsi noi infracțiuni. Aceste norme vor fi aplicabile și acțiunilor care au loc în afara Hong Kong-ului (atât de către rezidenți, cât și de către întreprinderi). 

Alte dispoziții de care trebuie să țineți cont sunt:

• Transferul unor cazuri pentru a fi judecate în China continentală. Unele procese vor fi judecate cu ușile închise (în Hong Kong).
• Trebuie înființată o comisie de securitate națională cu un consilier numit de Beijing, pentru a pune în aplicare legile. 
• Beijingul deține puterea finală în ceea ce privește modul în care trebuie interpretată legea. În cazul în care se constată că legea intră în conflict cu o lege din Hong Kong - legea chineză are prioritate. 
• ONG-urile și agențiile de presă străine vor fi strict monitorizate. 
• Orice distrugere sau deteriorare a infrastructurii de transport public va fi clasificată drept terorism.
• Cei suspectați de încălcarea legii vor fi supuși unei supravegheri stricte, iar ei pot fi spionați la rândul lor. 
• Cei găsiți vinovați în temeiul articolului 23 nu vor mai avea voie să candideze pentru funcții publice.
• Legea se aplică, de asemenea, rezidenților nepermanenți și persoanelor "din afara Hong Kong-ului care nu sunt rezidenți permanenți  

Situația actuală în Hong Kong

Este important de remarcat faptul că nu este prima dată când o astfel de lege a fost introdusă pentru a fi semnată în vigoare. În 2003, legislatorii au încercat să adopte articolul 23, însă criticile publice generalizate (acțiunea de protest a peste 500 000 de persoane) au făcut ca acesta să fie abandonat complet.

De data aceasta însă, atmosfera din Hong Kong este foarte diferită. Publicul pare să fi fost redus la tăcere din cauza unei represiuni în materie de securitate. Marea majoritate a personalităților pro-democrație din oraș sunt în închisoare, fie condamnate, fie acuzate în temeiul legii securității naționale din 2020. Restul au fugit în străinătate. Prin urmare, legislativul din Hong Kong este lipsit de orice politician de opoziție pro-democrație. 

Consultarea publică pentru noile legi a durat de data aceasta doar 28 de zile, cu două luni mai puțin decât perioada alocată în timpul încercării inițiale din 2003. Referindu-se la feedback-ul primit în timpul perioadei de consultare, guvernul a declarat că 98% "și-au arătat sprijinul" pentru noua lege și doar 0,7% și-au exprimat nemulțumirea. Mai mult, legislativul a convocat sesiuni speciale pentru prima și a doua lectură a proiectului de lege propus la 22 martie, iar în trei ore acesta a fost introdus. 

Această "accelerare" a fost provocată de John Lee, șeful executivului din Hong Kong (cunoscut și ca liderul RAS), care le-a spus legislatorilor să adopte legea "în viteză maximă". 

Lee a declarat ulterior că legea este necesară pentru a "preveni violența îmbrăcată în negru". Aceasta a fost în mod clar o referire la protestele masive și uneori violente pro-democrație din 2019, când sute de mii de cetățeni din Hong Kong au mărșăluit pe străzi cerând o mai mare autonomie de sub controlul Beijingului. 

O a treia lectură a legii este programată, însă autoritățile nu au anunțat încă data sau ora. 

Reacția globală la articolul 23

În timp ce multe țări sunt îngrijorate de faptul că legea ar putea aduce daune serioase reputației Hong Kong-ului ca centru financiar internațional, mulți cred, de asemenea, că ar putea submina "drepturile și libertățile" celor din oraș. 

Australia, Japonia, Taiwan, Regatul Unit și Statele Unite și-au exprimat foarte ferm opoziția față de această lege. De asemenea, unele dintre aceste țări și-au actualizat recent recomandările de călătorie către Hong Kong, sfătuindu-și cetățenii să fie precauți dacă vizitează RAS a Chinei. Acțiuni de protest au fost lansate în unele țări, și anume Australia, Marea Britanie, Canada, Japonia și SUA. În Taiwan, zeci de activiști din Hong Kong, Taiwan și Tibet s-au adunat în locuri turistice populare și au denunțat public decizia administrației din Hong Kong. 

Nu numai țările, ci și mai multe grupuri de advocacy și organizații pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la anumite aspecte ale articolului 23, cum ar fi extensivitatea unor infracțiuni precum "interferența externă". Potrivit directorului pentru China al Amnesty International, Sarah Brooks, această infracțiune specială are puterea de a urmări activiștii care interacționează/comunică cu persoane sau organizații din străinătate. Indiferent de subiectul discuției, o astfel de interacțiune va fi considerată drept una care "pune în pericol securitatea națională". În plus, o declarație comună publicată de Consiliul pentru Democrație din Hong Kong, cu sediul în străinătate, a solicitat sancțiuni împotriva oficialilor chinezi și din Hong Kong implicați în accelerarea aplicării legii și a solicitat, în plus, o revizuire a statutului actual al birourilor economice și comerciale din Hong Kong din întreaga lume. 

"Este alarmant faptul că o legislație cu astfel de consecințe a fost adoptată în grabă de legislativ printr-un proces accelerat, în ciuda îngrijorărilor serioase exprimate cu privire la incompatibilitatea multora dintre dispozițiile sale cu legislația internațională privind drepturile omului", a declarat Înaltul Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Turk, într-o declarație. 

Răspuns din Hong Kong & China 

Cu toate acestea, în pofida unor opoziții atât de puternice, autoritățile din Hong Kong și China au "condamnat cu fermitate astfel de manevre politice cu remarci tendențioase, care răstălmăcesc faptele, provoacă teamă și panică". China a continuat, de asemenea, să critice criticii legii, acuzând chiar Regatul Unit și Uniunea Europeană de "ipocrizie" și de "standarde duble". 

Observațiile au fost făcute în momentul în care ministrul britanic de externe, David Cameron, a menționat că legislația a compromis Declarația comună sino-britanică, un acord obligatoriu la nivel internațional semnat în 1984, în temeiul căruia Beijingul a fost de acord să administreze Hong Kong în conformitate cu principiul "O țară, două sisteme". 

 "Regatul Unit a făcut comentarii incendiare și iresponsabile cu privire la situația din Hong Kong ... totul se datorează mentalității adânc înrădăcinate de colonizator și predicator", a declarat comisarul pentru afaceri externe al Beijingului într-o declarație.

Pe plan intern, ministrul justiției din Hong Kong a declarat că cetățenii care se angajează să posteze în mod repetat și să-și exprime acordul cu criticile din străinătate vor fi considerați vinovați de incitare la ură împotriva autorităților. 

"Să spunem că, în situații extreme, dacă cineva reia în mod repetat [criticile din străinătate] online și își arată acordul - și că adaugă comentarii doar pentru a incita ura altor persoane față de Hong Kong și guvernul central - atunci, desigur, ar exista riscuri", a declarat Paul Lam într-un interviu televizat. 

Cu toate acestea, ceea ce rămâne de văzut acum este dacă această lege draconică, așa cum este menționată de mass-media internațională, va reuși să "asigure prosperitatea și stabilitatea (Hong Kong-ului)" sau va reprezenta o provocare profundă la adresa ordinii internaționale, amenințând să deterioreze și mai mult relațiile dintre China și restul lumii.