
Disclaimer: Punctele de vedere, gândurile și opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului și nu reflectă în mod necesar punctele de vedere, opiniile sau pozițiile oricărei alte persoane, organizații sau entități.
Nu se poate nega faptul că asaltul continuu al Moscovei asupra Kievului pune în pericol nu numai Europa de Est, ci și întregul continent eurasiatic. Fiind supranumită "cel mai sângeros conflict" din Europa de la al Doilea Război Mondial, invazia neprovocată în Ucraina a reușit să afecteze de una singură dinamica geopolitică, economiile și structurile sociale la scară globală.
Având în vedere că președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a declarat la Adunarea Generală a ONU că el crede că conflictul este "mai aproape de sfârșit", este probabil ca mulți dintre noii aliați ai Ucrainei să își extindă sprijinul în lunile următoare.
Începând cu 24 septembrie, Moscova a lansat o serie de atacuri asupra mai multor orașe ucrainene. Cele mai recente atacuri din Zaporizhzhia și Arkhangelskoe s-au soldat cu 23 de cetățeni grav răniți și, respectiv, 3 decese. Creșterea numărului de drone și de atacuri cu rachete balistice cu rază scurtă de acțiune din partea Rusiei, de curtoazie Iranului, au dus agresiunea rusă la un alt nivel. Forțele ruse au început, de asemenea, să vizeze orașul Vuhledar din estul Ucrainei, o "fortăreață" care a rezistat încă de la începutul invaziei.
La 6 august, Ucraina a început atacul său transfrontalier în regiunea Kursk. În această incursiune surpriză pe teritoriul rus, cel puțin 56 de civili au fost uciși și 266 au suferit răni grave în ultimele șapte săptămâni. Conform Ministerului rus de Externe, peste 131 000 de civili au părăsit zonele cu risc ridicat din regiune, însă forțele ucrainene sunt acuzate că au reținut unii civili împotriva voinței lor. Cu toate acestea, Kievul a respins toate aceste afirmații, citând "lunga istorie de cifre false și propagandă" a Moscovei.
Într-o turnură ilicită a evenimentelor, Mariane Katzarova, raportorul special al ONU privind situația drepturilor omului în Rusia, a dezvăluit că situația drepturilor omului în Rusia continuă să se deterioreze în ultimul an. Toate acestea vin pe fondul înăspririi unui "sistem de frică și pedeapsă sponsorizat de stat". Condițiile din închisori s-au înrăutățit mult din cauza creșterii constante a numărului de arestări arbitrare. Moscova adăpostește în prezent peste 1 300 de deținuți politici, conform Katzarova.
Dovezi șocante arată că aproximativ 170 000 de infractori violenți condamnați au fost recrutați pentru a lupta în Ucraina. Acești criminali ruși au fost fie grațiați, fie li s-au redus pedepsele pentru comiterea unor infracțiuni grave, cum ar fi violul și crima, doar pentru a putea participa la război. De asemenea, s-a constatat că închisorile rusești refuzau în mod intenționat asistența medicală pentru prizonierii ucraineni. Conform rapoartelor unei comisii a Consiliului ONU pentru drepturile omului, medicii dintr-o închisoare au luat parte, de asemenea, la ceea ce rapoartele au definit drept "tortură", care a devenit o "practică comună și acceptabilă".
La 22 septembrie, Zelenskyy a călătorit în Statele Unite cu intenția și "încercarea urgentă" de a influența politica Casei Albe cu privire la războiul în curs, indiferent de cine va obține victoria în alegerile americane programate pentru începutul lunii noiembrie. Supranumit "planul de victorie", președintele ucrainean intenționează să prezinte detaliile acestuia președintelui Joe Biden, precum și celor doi potențiali succesori ai săi, Kamala Harris și Donald Trump. Zelenskyy consideră că, dacă va fi susținut de Occident, planul ar trebui să aibă un "impact larg" asupra Moscovei, ceea ce ar putea semnala sfârșitul războiului pe plan diplomatic.
"Planul de victorie prevede măsuri rapide și concrete din partea partenerilor noștri strategici - de acum până la sfârșitul lunii decembrie", a declarat Zelenskyy în timp ce se adresa presei la 20 septembrie. Președintele ucrainean este de părere că orice alte manipulări "nu ar face decât să amâne" inevitabilul, care, în acest caz, este o nouă escaladare a violenței care, de data aceasta, s-ar putea extinde la alte națiuni vecine.
Vizita lui Zelenskyy la Washington are loc într-un moment destul de precar pentru Ucraina, deoarece victoria lui Trump în alegerile prezidențiale ar putea induce o schimbare a politicii Washingtonului privind Ucraina (care depinde în mare măsură de sprijinul militar și financiar al SUA). În timp ce Zelenskyy speră în continuare la aderarea la NATO înainte ca Biden să părăsească Casa Albă și ca Rusia să își retragă trupele de pe întregul teritoriu ucrainean, președintele rus Vladimir Putin a declarat că negocierile de pace pot începe numai după ce Kievul cedează Rusiei estul și sudul Ucrainei și renunță la planul de aderare la NATO.
Președintele ucrainean este convins că planurile vor acționa ca o "punte" către cel de-al doilea summit pentru pace condus de Ucraina, propus în noiembrie. Ideea summitului a fost sugerată unei mâini de țări din Sudul Global în luna august. Cu toate acestea, la 21 septembrie, Rusia a declarat că va fi absentă de la summit.
"Summitul va avea același scop: promovarea neviabilei "formule Zelenskiy" ca singura bază pentru soluționarea conflictului, obținerea sprijinului pentru aceasta din partea majorității mondiale și, în numele acesteia, prezentarea Rusiei a unui ultimatum privind capitularea", a detaliat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova.
Cu toate acestea, Zelenskyy este convins că inițiativa summitului este un format de pace bine gândit care ar putea "detensiona situația".
Analiștii și experții militari sunt de părere că Kievul ar putea solicita garanții de ajutor pe termen lung până în 2025, precum și o declarație de continuitate a sprijinului post-Biden.
"Acesta va fi un moment foarte important. Poate într-un fel, în sens politic și militar-politic, va fi un moment crucial", spune Oleksandr Kovalenko, un analist militar ucrainean.
Având în vedere că Ucraina dorește să lovească instalații militare aflate până la 300 km în interiorul Rusiei, este foarte posibil ca Zelenskyy să reitereze cerințele de autorizare a loviturilor cu rază lungă de acțiune. Potrivit Moscovei, această acțiune va face ca membrii NATO să devină participanți direcți la conflict și să evoce un răspuns. Având în vedere că Rusia se află în ofensivă din octombrie 2023, ultima revendicare a Ucrainei privind Kursk ar putea foarte bine să servească drept instrument-cheie de negociere în cadrul discuțiilor.
În cazul Rusiei, este plauzibil ca Moscova să acționeze acum pentru a cuceri centrul de transport de la Pokrovsk până la sfârșitul anului. Această mișcare calculată nu numai că va dezlănțui haosul în cadrul logisticii ucrainene, dar va face loc și unor "noi linii" de atac pentru Moscova.