O lovitură de stat militară a împins Gabon, țară din Africa Centrală, într-o stare de haos total. Un grup de ofițeri militari de rang înalt a preluat puterea în capitala Libreville la 30 august, la câteva minute după ce au fost anunțate rezultatele alegerilor prezidențiale. Măsura l-a înlăturat pe președintele Ali Bongo Ondimba, a cărui familie deținea puterea asupra națiunii de aproape 56 de ani.

Ce s-a întâmplat?

Gabonul a mers la urne pe 26 august, iar prin intermediul rezultatelor Bongo a fost reales pentru un al treilea mandat cu aproximativ două treimi din voturi. Liderii loviturii de stat, un grup de soldați răzvrătiți, nu au fost de acord cu rezultatele oficiale și au apărut la televiziunea de stat anunțând anularea rezultatelor alegerilor. Potrivit acestora, acesta a fost primul pas făcut pentru "a pune capăt actualului regim". Opoziția a declarat, de asemenea, la 29 august, că a câștigat candidatul lor, Albert Ondo Ossa, și că a existat o fraudă pe scară largă.

Liderii loviturii de stat și-au apărat gestul menționând că alegerile "nu au îndeplinit condițiile unui scrutin transparent, credibil și favorabil incluziunii, atât de mult sperat de poporul gabonez".

Declarație post lovitură de stat

După anunț, sute de persoane au ieșit pe străzile din Libreville pentru a sărbători și a saluta lovitura de stat. La 30 august, pe internet au circulat videoclipuri cu sărbătorirea lor, în care cetățenii erau văzuți dansând și strigând "eliberat!!!" în cartierul Nzeng Ayong din Libreville. De asemenea, unele videoclipuri au arătat soldați care îl purtau pe umeri pe liderul loviturii de stat, Brice Oligui Ngeuma, numindu-l "președinte".

Un motiv al acestei euforii poate fi reprezentat de acuzațiile de fraudă electorală și de corupție aduse lui Bongo încă de când a devenit președinte al Gabonului, în urmă cu peste 14 ani.

Viitorul Gabonului

În ceea ce privește ceea ce urmează, a avut loc o dizolvare a instituțiilor statului, care include "guvernul, Senatul, Adunarea Națională, Curtea Constituțională, Consiliul Economic, Social și de Mediu și Centrul electoral gabonez". Potrivit presei de stat, Bongo este în prezent plasat în arest la domiciliu, fiul său se află în spatele gratiilor, toate frontierele, precum și birourile guvernamentale sunt aparent închise.

Multe lucruri rămân încă nedeterminate. În primul rând, se așteaptă ca armata să restabilească temporar Curtea Constituțională și, treptat, zborurile interne. De asemenea, frontierele naționale vor rămâne închise până la noi ordine. Canalele internaționale de radio și televiziune își vor relua încet-încet emisia, conform ordinelor lui Oligui.

Ordinele sale vin în contextul în care a depus jurământul în calitate de președinte interimar la 4 septembrie și a promis "alegeri libere, transparente și credibile", al căror termen nu a fost încă menționat. Cu toate acestea, obscuritățile privind viitorul apropiat al Gabonului continuă să existe, deoarece multe întrebări legate de conducerea țării, de consecințele loviturii de stat pentru reputația globală a națiunii centrafricane și de relațiile diplomatice rămân fără răspuns.

Răspuns internațional

Între timp, mai mulți lideri mondiali au condamnat acțiunea militarilor și i-au avertizat pe cetățenii lor blocați în Gabon să rămână vigilenți și să dea dovadă de prudență. Printre aceștia se numără organizații și instituții precum Uniunea Africană (peste 55 de state membre), Comunitatea Economică a Statelor din Africa Centrală (ECCAS), Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și țări precum Statele Unite, Regatul Unit, Germania și Spania.

În afară de Gabon, doar în ultimii trei ani au fost raportate mai multe lovituri de stat în Africa. Multe dintre aceste țări sunt cunoscute ca fiind foste colonii franceze ale continentului. Printre acestea se numără Burkina Faso, Ciad, Guineea, Mali, Niger și Tunisia.

Vă rugăm să ne urmăriți și să ne dați like: