sahara de Vest

Vaccinări recomandate pentru sahara de Vest

Pentru majoritatea călătorilor

Vaccinul împotriva hepatitei B.

Există un risc semnificativ de infecție cu hepatita B pentru această țară, prin urmare se recomandă vaccinarea.

Vaccinul împotriva hepatitei A

Există un risc semnificativ de expunere la hepatita A pentru această țară, prin urmare, se recomandă vaccinarea.

Pentru unii călători

Vaccin antirabic

Vaccinarea împotriva rabiei este recomandată călătorilor implicați în activități în aer liber (de exemplu, rulote, drumeții, motocicliști, călători de aventură și speologi) care pot avea contact direct cu câini, lilieci și alte mamifere rabice. Cei cu riscuri profesionale (cum ar fi medicii veterinari, profesioniștii faunei sălbatice, cercetătorii) și călătorii și expatriații pe termen lung prezintă un risc mai mare și ar trebui să fie vaccinați.

Vaccinul împotriva febrei tifoide

Există riscul expunerii la febra tifoidă în această țară prin consumul de alimente și apă nesigure. Deoarece expunerea la surse nesigure este variabilă în această țară, vaccinarea împotriva febrei tifoide este în general recomandată, mai ales atunci când vizitați orașe mai mici sau zone rurale, unde sursele de hrană și apă pot fi contaminate.

Vaccin Bacillus Calmette-Guérin (BCG)

Un vaccin BCG este recomandat tuturor adulților și copiilor sub 16 ani nevaccinați, care stau în țară mai mult de 3 luni. Este necesar un test cutanat la tuberculină înainte de administrarea vaccinării pentru toți copiii de la vârsta de 6 ani.

Medicamente recomandate pentru sahara de Vest

Nu există recomandări pentru sahara de Vest în acest moment.

Boli de care trebuie să fiți conștienți pentru sahara de Vest

Pentru majoritatea călătorilor

Hepatita A

Există un risc semnificativ pentru expunerea la virusul hepatitei A în Sahara Occidentală prin alimente sau apă contaminate.

Hepatita B

Există un risc semnificativ pentru dobândirea hepatitei B în Sahara Occidentală.

Pentru unii călători

Tuberculoză

Tuberculoza apare în Sahara Occidentală. Călătorii în Sahara de Vest sunt expuși riscului de tuberculoză dacă vizitează prieteni sau familie bolnavi, lucrează în domeniul asistenței medicale sau au un contact îndelungat cu populația generală.

Febră tifoidă

Persoanele nevaccinate se pot infecta prin alimente și apă contaminate în Sahara de Vest, mai ales atunci când vizitează orașe mai mici, sate sau zone rurale în care sursele de hrană și apă pot fi contaminate.

Rabia

Rabia apare în Sahara de Vest. Liliecii pot, de asemenea, purta virusuri asemănătoare rabiei. Călătorii implicați în activități în aer liber (de exemplu, campinguri, drumeții, bicicliști, călători de aventură și speologi) pot avea contact direct cu câini turbați și alte mamifere. Cei cu riscuri profesionale (cum ar fi medicii veterinari, profesioniștii în domeniul animalelor sălbatice, cercetătorii) și călătorii pe termen lung și expatriați sunt expuși unui risc mai mare.

Siguranță și securitate în sahara de Vest

Siguranța personală

Sahara Occidentală este un teritoriu disputat în care Marocul controlează aproximativ 80% din zona vestică, iar Frontul Polisario administrează secțiunea estică. Un zid de pământ de 2.700 km, numit Berm, separă aceste zone. Zonele controlate de marocani au o infrastructură mai dezvoltată și sunt mai sigure pentru vizitatori, deși tensiunile persistă. Un armistițiu care a avut loc din 1991 a fost rupt în 2020, iar ciocnirile neregulate continuă între forțele marocane și Frontul Polisario, provocând uneori victime civile. Este probabil ca teroriștii să încerce atacuri, iar acestea ar putea viza locuri vizitate de cetățeni străini. Teritoriul este predominant musulman. Trebuie să respectați tradițiile, obiceiurile și practicile religioase locale. Autoritățile marocane monitorizează și controlează îndeaproape accesul la teritoriu și îl tratează ca parte a Marocului. Veți întâlni numeroase puncte de control militare, în special pe drumurile principale. Opriți-vă întotdeauna la punctele de control, cu excepția cazului în care vi se face semn în mod clar să treceți și purtați documente de identitate. Ar trebui să evitați toate adunările politice, demonstrațiile și expresiile de sprijin pentru independența sahrawi, deoarece autoritățile le tratează ca infracțiuni grave pedepsite prin lege. Forțele de securitate marocane pot deveni violente atunci când dispersează protestele, iar în zonele urbane au loc arestări arbitrare. Infracțiuni minore, cum ar fi furtul din buzunare. Jafurile armate cu cuțite au loc ocazional și s-au soldat cu răniri și decese. Frauda cu cardul de credit și furtul de la bancomate sunt probleme frecvente.

Violență extremă

Minele terestre neexplodate reprezintă cel mai semnificativ pericol extrem din Sahara Occidentală. Se estimează că șapte până la nouă milioane de mine terestre contaminează teritoriul, făcându-l unul dintre cele mai minate locuri de pe Pământ. Bermul și zonele aflate la 30 km de o parte și de alta a acestuia conțin concentrații deosebit de mari de mine antipersonal și antitanc. Decesele cauzate de muniții neexplodate au loc în fiecare an. Minele terestre s-au deplasat de-a lungul deceniilor din cauza vântului, ploii și inundațiilor, făcând ca chiar și zonele defrișate anterior să fie potențial periculoase. Regiunile îndepărtate, dealurile și zonele din jurul oazelor au fost minate în mod deliberat în timpul conflictului. Rămâneți strict pe drumuri bine circulate și pe suprafețe pavate. Nu vă aventurați niciodată în zone deșertice nemarcate, chiar dacă acestea par aproape de rutele principale. Dacă vedeți pietre aranjate în cercuri, acestea marchează pericole explozive. Zona tampon dintre zonele controlate de Maroc și cele controlate de Polisario este deosebit de mortală și complet interzisă civililor. Încetinirea focului din 1991 care a creat această fâșie demilitarizată interzice orice intrare neautorizată, iar ambele forțe militare o patrulează intens. Forțele de menținere a păcii ale ONU monitorizează zona, dar nu pot garanta siguranța civililor. Zonele din apropierea granițelor dintre Algeria și Mauritania prezintă, de asemenea, amenințări semnificative cu mine. Ținutul nimănui de la punctul de trecere a frontierei cu Mauritania este deosebit de periculos. Traversați această zonă doar în timpul zilei, în convoi cu alte vehicule și rămâneți pe drumul marcat. Vechiul drum spaniol, datând dinainte de 1975, apare pe unele hărți, dar duce direct în câmpuri minate și dune de nisip. Nu-l urmați.

Tulburări politice

Sahara Occidentală este un teritoriu neautonomă inclus pe lista ONU din 1975, Marocul și Frontul Polisario disputându-și suveranitatea. Marocul administrează porțiunile vestice ca Provincii Sudice, în timp ce Frontul Polisario controlează zonele de la est de Berm. Încetinirea focului care a pus capăt luptelor active în 1991 s-a prăbușit în noiembrie 2020, când forțele marocane au îndepărtat protestatarii care blocau un drum la Guerguerat, lângă granița cu Mauritania. Conflictul armat de intensitate redusă a reluat, Frontul Polisario lansând atacuri ocazionale asupra pozițiilor marocane. Situația poate escalada cu puțin avertisment. Marocul menține o prezență militară și de securitate puternică pe tot teritoriul pe care îl controlează. Proteste care cer independența sahrawi au loc periodic în Laayoune, Dakhla și Smara, deși autoritățile marocane le reprimă cu forța. Forțele de securitate folosesc forța excesivă, inclusiv bătăi, arestări arbitrare și gaze lacrimogene. Activiștii pro-independență se confruntă cu supraveghere, hărțuire, detenții lungi și procese nedrepte. În 2010, desființarea taberei de protest Gdeim Izik a dus la 11 morți în rândul forțelor de securitate și cel puțin doi civili. Autoritățile au condamnat 19 sahrawi în procese controversate care s-au bazat pe confesiuni obținute presupus prin tortură. De asemenea, au loc demonstrații legate de nemulțumiri socioeconomice, concentrându-se pe șomaj, locuințe și discriminarea împotriva sahrawi în favoarea coloniștilor marocani. Natura politică a Saharei Occidentale înseamnă că Marocul restricționează acoperirea media independentă. Jurnaliștii și oricine este suspectat de implicare în documentarea problemelor drepturilor omului sau a mișcării pentru independență se confruntă cu deportarea, interdicțiile de călătorie și urmărirea penală. Nu fotografiați instalații militare, puncte de control sau forțe de securitate. Exprimarea sprijinului pentru independența sahrawi este ilegală conform legislației marocane și tratată ca un atac la adresa integrității teritoriale.

Zone de evitat

Ar trebui să evitați toate zonele aflate la 30 km nord și vest de Berm din cauza minelor terestre și a riscului de conflict armat. Întreaga zonă de la sud și est de Berm, controlată de Frontul Polisario, este practic interzisă. Această zonă conține câmpuri minate extinse, are o infrastructură minimă și este martora unor activități militare ocazionale. Nu puteți traversa legal Berm din zonele controlate de Maroc. Singurul acces către teritoriul Polisario este prin Algeria, dar chiar și această rută este extrem de dificilă și necesită permisiuni speciale. Zona tampon de-a lungul Bermului este o linie de demarcație militarizată care se întinde pe aproximativ 5 km de o parte și de alta. Intrarea este strict interzisă civililor. Atât forțele marocane, cât și cele ale Polisario patrulează această zonă și conține cele mai mari concentrații de mine terestre de pe întreg teritoriul. Zona aflată la 20-30 km de granița cu Algeria, în nord-est, este o altă zonă de evitat din cauza prezenței militare puternice, a instabilității și a dificultății de a determina locația exactă a frontierei. Granița Marocului cu Algeria rămâne închisă. Regiunile deșertice îndepărtate, departe de drumurile principale, prezintă riscuri serioase. Aceste zone nu au servicii de bază, au acoperire limitată sau inexistentă pentru telefonia mobilă și sunt presărate cu muniție neexplodată. Dacă vehiculul dumneavoastră se defectează, puteți primi ajutor în câteva zile distanță. Furtunile de nisip pot apărea brusc și pot reduce vizibilitatea la zero. Securitatea liniei de coastă la sud de Dakhla, spre Mauritania, s-a îmbunătățit în ultimii ani datorită dezvoltării, dar drumul trece prin zone îndepărtate. Călătoriți pe acest traseu doar în timpul zilei și asigurați-vă că aveți provizii suficiente. Terenul nimănui de 3-4 km dintre posturile de frontieră marocane și mauritane a fost în mod tradițional martor al banditismului și are mine terestre chiar lângă drum. Rămâneți strict pe traseul asfaltat în timpul traversării.