Islanda

Vaccinări recomandate pentru Islanda

Pentru majoritatea călătorilor

Vaccinul împotriva hepatitei A

Deși riscul expunerii la hepatita A este scăzut în Islanda, este întotdeauna benefic să fii vaccinat împotriva hepatitei A.

Vaccinul împotriva hepatitei B.

Deși riscul de expunere la hepatita B este scăzut în Islanda, este întotdeauna benefic să aveți vaccinarea împotriva hepatitei B.

Pentru unii călători

Vaccin împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei (MMR)

Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 11 luni este recomandată o doză de vaccin rujeolă-oreion-rubeolă (MMR).

Vaccin antirabic

Vaccinarea antirabică este recomandată acelor călători ale căror activități sau locuri de muncă le pot aduce în contact direct cu liliecii.

Medicamente recomandate pentru Islanda

Nu există recomandări pentru Islanda în acest moment.

Boli de care trebuie să fiți conștienți pentru Islanda

Pentru majoritatea călătorilor

Hepatita A

Există un anumit risc de expunere la virusul hepatitei A în Islanda.

Hepatita B

Există un anumit risc pentru dobândirea hepatitei B în Islanda.

Pentru unii călători

Tuberculoză

Călătorii în această țară sunt expuși riscului de tuberculoză dacă vizitează prieteni sau familie bolnavi, lucrează în domeniul sănătății sau au contact strâns prelungit cu o persoană infectată.

Pojar

Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 11 luni este recomandată o doză de vaccin rujeolă-oreion-rubeolă (MMR).

Virusul Hanta

Există riscul de a dobândi Hantavirus în această țară prin consumul de alimente și apă contaminate de o rozătoare infectată sau prin mușcături de rozătoare.

Rabia

**Rabia nu a fost raportată în Islanda și este considerată un risc scăzut pentru călători. Cu toate acestea, poate apărea la lilieci.**

Siguranță și securitate în Islanda

Siguranța personală

Islanda se clasează drept cea mai sigură țară din lume conform Indicelui Păcii Globale, poziție pe care o deține din 2008. Țara are o rată a criminalității excepțional de scăzută, de 22,26% în 2023, infracțiunile rutiere fiind principalul factor contribuitor, mai degrabă decât infracțiunile violente. Furturile mărunte reprezintă cea mai frecventă infracțiune pe care ați putea-o întâlni, cu aproximativ 3.500 de incidente înregistrate în 2020. Infracțiunile violente împotriva turiștilor sunt extrem de rare. Rata omuciderilor se situează de obicei sub un incident la 100.000 de persoane anual, deși în 2024 s-a înregistrat o creștere neobișnuită, cu șase cazuri de omucidere înregistrate până în septembrie. Între 1999 și 2019, rata omuciderilor a fost în medie de 1,9 la 100.000 de persoane, urcând la 4,6 din 2020. Poliția din Islanda nu poartă arme de foc și nu veți găsi cartiere periculoase sau focare de criminalitate în Reykjavik sau în altă parte a țării. Nivelul de amenințare teroristă pentru 2025 se situează la nivelul trei din cinci, indicând o amenințare crescută, dar totuși relativ scăzută, din partea persoanelor care lucrează singure sau în grupuri mici. Există crimă organizată, cu aproximativ 15 grupuri care operează în Islanda, dar acestea afectează rareori turiștii. Majoritatea incidentelor violente, atunci când au loc, implică dispute personale mai degrabă decât atacuri aleatorii. În centrul orașului Reykjavik se poate observa un comportament antisocial în jurul barurilor în primele ore ale dimineții, când clienții părăsesc cluburile de noapte, dar incidentele grave rămân neobișnuite.

Violență extremă

Islanda se confruntă cu niveluri foarte scăzute de violență extremă. Țara nu are un istoric recent de terorism, deși atacurile nu pot fi excluse complet. Evaluarea amenințării teroriste din 2025 indică faptul că riscul principal provine de la indivizi care acționează singuri sau în grupuri mici, adesea influențați de mișcări extremiste de dreapta. Nu se cunosc organizații teroriste active în Islanda. Infracțiunile violente rămân excepțional de rare, majoritatea incidentelor fiind legate de dispute legate de crima organizată, mai degrabă decât de violență aleatorie. Între 1999 și 2018, au fost comise 37 de crime, doar opt cazuri implicând victime și autori care nu se cunoșteau. Toate celelalte cazuri au implicat soți/soții, foști soți/soții, prieteni sau membri ai familiei. O crimă brutală comisă de crima organizată în februarie 2021 a șocat națiunea, ducând la cea mai amplă anchetă polițienească din istoria Islandei, cu 14 persoane reținute. Acest incident a implicat rivalitatea dintre grupuri criminale care se ocupau de droguri și spălare de bani. Înjunghierile au crescut din 2020, cu 23 de înjunghieri raportate în acel an, reprezentând o creștere de 109% față de anul precedent. O înjunghiere în timpul Nopții Culturii din 2024 a dus la moartea unei fete de 17 ani. Armele de foc sunt strict reglementate, dar armele neînregistrate circulă în cercurile criminale. Cuțitele au servit în mod tradițional ca armă principală în lumea interlopă islandeză, deși în unele cazuri infractorii au deținut arme. Poliția a intervenit la un număr record de incidente cu arme în prima jumătate a anului 2022. Violența aleatorie care vizează turiștii este practic inexistentă. Șansa ca vizitatorii să se confrunte cu infracțiuni violente rămâne incredibil de mică.

Tulburări politice

Islanda menține un mediu politic stabil, cu demonstrații rare. Cele mai semnificative proteste recente au avut loc în timpul crizei financiare din 2008-2009, când Revoluția Ustensilelor de Bucătărie a văzut până la 10.000 de cetățeni islandezi protestând împotriva modului în care guvernul a gestionat colapsul economic. Aceste proteste au dus la demisia guvernului în ianuarie 2009, după ce poliția a folosit gaze lacrimogene pentru prima dată din 1949. În 2016, dezvăluirile Panama Papers au declanșat proteste cu mulțimi estimate între 9.000 și 23.000 de persoane, una dintre cele mai mari demonstrații politice din istoria Islandei. Prim-ministrul Sigmundur Davið Gunnlaugsson a demisionat în urma acestor proteste. În octombrie 2023, o grevă masivă a femeilor pentru egalitatea de gen a văzut participarea a aproximativ 100.000 de persoane, inclusiv a prim-ministrului Katrin Jakobsdottir, pentru a protesta împotriva diferenței de remunerare între sexe și a violenței împotriva femeilor. Aceasta a reprezentat a doua grevă a femeilor de o zi întreagă din 1975. Demonstrațiile din Islanda rămân de obicei pașnice, deși chiar și adunările pașnice pot deveni ocazional perturbatoare. Protestele pot duce la perturbări ale traficului și la închiderea temporară a sesiunilor parlamentare. Când au loc demonstrații, acestea au loc de obicei la Austurvollur, piața din fața clădirii parlamentului Althing din Reykjavik. Climatul politic actual rămâne stabil, încrederea publică în instituțiile guvernamentale fiind în general ridicată. Protestele majore tind să se concentreze pe probleme economice, responsabilitatea guvernului sau egalitatea de gen, mai degrabă decât pe tensiuni etnice sau religioase.

Zone de evitat

Islanda nu are cartiere periculoase sau centre de criminalitate în sensul tradițional. Reykjavik s-a clasat pe locul 33 printre 453 de orașe importante din întreaga lume pentru cele mai mici rate ale criminalității. Criminalitatea scade dramatic în regiuni îndepărtate, cum ar fi Highlands și Westfjords, pur și simplu datorită densității populației mai mici. Cartierul vieții de noapte din centrul orașului Reykjavik înregistrează cea mai mare activitate, în special în jurul barurilor în primele ore ale dimineții, când clienții părăsesc localurile, dar preocupările serioase legate de siguranță rămân minime. Cele mai mari pericole din Islanda provin din hazardele naturale, mai degrabă decât din criminalitate. Plaja cu nisip negru Reynisfjara se clasează printre cele mai periculoase locuri turistice din cauza valurilor puternice care pot crește brusc pe plajă, trăgând oamenii în mare. Aici au avut loc mai multe decese. Au fost raportate valuri de până la 36 de metri înălțime. Zonele colorate marchează zonele de vizibilitate sigure, dar echipele de salvare nu pot ajuta persoanele luate de mare. Plajele Kirkjufellsfjara și Djupalónssandur prezintă pericole similare legate de valuri. Laguna glaciară Jokulsarlon necesită prudență, deoarece aisbergurile se pot răsturna sau se pot sparge fără avertisment. Nu încercați niciodată să vă urcați pe ele. Peninsula vulcanică Reykjanes din sud-vestul Islandei a suferit erupții multiple din decembrie 2023, afectând orașul Grindavik. Sunt probabile și alte erupții. Nivelurile de poluare cu gaze pot depăși rapid limitele periculoase în apropierea locurilor de erupție. Nu călcați niciodată pe lavă recent solidificată, deoarece crustele de suprafață se sparg fără avertisment. Zonele geotermale din întreaga Islandă conțin apă clocotită și abur care pot provoca arsuri grave. Izvoarele termale necesită respect și ar trebui să vizitați doar facilități reglementate. Marginile stâncilor prezintă riscuri de căderi. Zonele de coastă dincolo de plaje prezintă, de asemenea, pericole din cauza valurilor bruște.