Profanarea Coranului în Suedia și Danemarca

În 2023, au avut loc o serie de incidente care au implicat arderea și profanarea Coranului în Suedia și Danemarca. Aceste incidente au atras atenția atât la nivel național, cât și internațional, declanșând dezbateri despre toleranța religioasă, libertatea de exprimare și coeziunea comunităților. La nivel mondial, au fost raportate proteste și indignare, în special în țările islamice. După incidentele din Suedia, au fost raportate și cazuri de ardere a Coranului în Danemarca.

Incidente

În ianuarie 2023, politicianul suedez Rasmus Paludan a ars o copie a Coranului în fața Ambasadei Turciei la Stockholm. Ca răspuns, autoritățile turce au suspendat temporar discuțiile privind aderarea Suediei la NATO. În iulie, în timpul Eid al-Adha, refugiatul irakian Salwan Momika a rupt o copie a Coranului, a așezat o felie de slănină pe ea și a dat foc în fața Moscheii din Stockholm. Acest incident a fost urmat de numeroase cereri de autorizații pentru arderea Coranului și a altor cărți religioase în Suedia.

În iulie 2023, politicianul danez Danske Patrioter a ars o copie a Coranului în fața Ambasadei Irakului la Copenhaga. A doua zi, au fost arse copii în fața ambasadelor Egiptului și Turciei la Copenhaga. Conduse de un grup numit Patrioti Danezi, cel puțin 10 copii au fost arse în Danemarca în iulie.

Proteste și Răspunsul Internațional

Incidentele au fost urmate de proteste, în special în fața ambasadelor suedeze și daneze, în mai multe țări. În iulie, protestatarii au pătruns în Ambasada Suediei din Bagdad și au dat foc clădirii. Guvernul Irakului a expulzat ambasadorul suedez și a suspendat toate legăturile diplomatice cu Suedia. A retras, de asemenea, autorizațiile de muncă pentru mai multe companii suedeze din țară. Autoritățile irakiene au emis și un avertisment pentru Danemarca. Afganistanul a interzis toate activitățile care implică Suedia până la prezentarea unei scuze. Iranul a cerut pedeapsa cu moartea pentru făptuitori. Guvernul marocan și-a rechemat ambasadorul din Suedia. Alte țări, inclusiv Turcia, Iordania, Indonezia, Egipt și Israel, au condamnat incidentele.

Răspunsul Guvernelor

Guvernul suedez a răspuns reafirmând angajamentul țării sale față de libertatea de exprimare, subliniind totodată necesitatea unui comportament responsabil și respectuos. Oficialii guvernamentali au condamnat arderea Coranului ca acte care promovează diviziunea și lipsa de respect. În august, Serviciul de Securitate Suedez a ridicat nivelul de amenințare teroristă de la nivelul 3 (“crescut”) la nivelul 4 (“ridicat”) pe o scală de 5 niveluri. Autoritățile suedeze au intensificat și strânit controalele la frontieră și verificările de identitate la punctele de trecere. Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a declarat că Suedia se află în cea mai gravă situație de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Autoritățile daneze au condamnat arderile ca fiind profund jignitoare și nereprezentative pentru valorile daneze. Danemarca a strâns, de asemenea, măsurile sale de control la frontieră.

Suedia și Danemarca au unele dintre cele mai liberale legi, susținând libertatea de exprimare. Legile care pedepsesc blasfemia au fost abrogate în 1970, respectiv 2017, în Suedia și Danemarca. În Suedia, o autorizație trebuie obținută de la poliție, refuzul fiind condiționat de preocupările legate de siguranța publică. În Danemarca, poliția trebuie notificată cu privire la protestele planificate. Guvernul suedez explorează potențiale amendamente la legile sale de ordine publică pentru a gestiona astfel de situații. Danemarca caută în mod activ o “unealtă legală” care să permită intervenția dacă protestele sunt considerate a avea consecințe negative semnificative pentru țară, în special din punct de vedere al securității.

Concluzie

Răspunsul internațional la incidentele de ardere a Coranului din Suedia și Danemarca demonstrează în mod clar cum acțiuni izolate pot avea ecou în considerente mai largi de securitate și pot influența percepțiile despre călătorii în cele mai neașteptate țări. Protestele, expulzările diplomatice și apelurile la acțiune care au rezultat reflectă, de asemenea, legătura dintre identitatea religioasă și expresiile politice în lumea modernă de astăzi. Pe măsură ce cele două țări încearcă să facă față consecințelor prin limitarea unor drepturi, un contracțic intern este inevitabil.

Pentru mai multe informații despre evenimentele actuale, abonați-vă la blogul nostru. Urmăriți mai multe actualizări pe Sitata.